Mirela Momanu – Hip photography
Hip Geometry
De multe ori in plimbarile mele fotografice, am avut surpriza de a fi reperata de subiectii pe care incercam sa ii fotografiez, si inevitabil, expresia sau imprejurarea in care se aflau sa se schimbe brusc. Instinctiv, cautam sa gasesc o metoda de a nu duce aparatul la ochi, de a declansa cumva “pe de rost”! De cele mai multe ori erau cadre nereusite…viteza neajustata, focala nepotrivita si subiectul neclar…si in acel moment am inteles ca, daca doresti sa surprinzi in mod nealterat viata strazii, sa surprinzi naturaletea ei fara a deranja si fara a fi privit in mod agresiv, trebuie sa stii sa iti manevrezi aparatul la perfectie, ca o extensie a propriilor ochi si minte, iar imaginea din minte sa fie cat ma apropiata de ceea ce doresti sa fie in cadrul captat…Usor de zis, tare greu de facut! Dar uneori trebuie sa te adaptezi unor conditii mai dificile de surprindere a unor scene, si in acel moment aceasta tehnica te poate ajuta in mod surprinzator!
Provocarea pe care mi-am propus-o a fost sa extrapolez tema “hip photography” la surprinderea geometriilor urbane, a jocurilor de lumina umbra, a liniilor si curbelor care definesc lumea din jur. E foarte simplu cand duci aparatul la ochi, compui imaginea, cauti cea mai buna incadrare, cele mai bune unghiuri si totul devine foarte usor. Dar fara sa vezi in vizor, poti avea oare surprize placute, cum ar fi un flare neasteptat, o miscare subtila sau un unghi mai aparte pe care in mod constient nu l-ai aborda?
Perfect definita de vorbele lui Brassai “Mind At Play”, fotografia fara vizualizare mi s-a parut a fi la limita intre joaca si fotografie, un exercitiu pe care l-as repeta cu placere, in dorinta de reusi intr-o zi sa ating acea rezonanta perfecta cu aparatul de fotografiat:)
Mirela Momanu
